Cuvântul lui Dumnezeu la Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva

Cu slavă de cuvânt Mă apropii, și așez înaintea Mea străjerii cetății cuvântului Meu ca să deschidă ei cartea Mea cea de azi cu ei, căci glasul Meu de Păstor ceresc își face cale prin vreme și cuvintează de șaptezeci de ani în mijlocul unui popor pe meleagul român, și își lasă peste el slava sa, cuvântul Meu peste pământ, iar Eu sunt Cel ce păstoresc cu multul, cu multă sămânță semănată, și sunt Iisus Hristos, Fiul Tatălui Dumnezeu, și Tatăl Mă trimite și de aceea vin, și ascult de Tatăl când vin.

E zi de sărbătoare în calendarul creștinesc și-Mi fac lucrarea de Păstor ceresc, și se mângâie sfinții când Îmi aud glasul în mijlocul poporului cuvântului Meu, care-Mi împarte venirea, căci cuvântul pe care îl grăiesc își face lucrarea, nu stă în carte fără să fie lucrat apoi, și iată, tot ce am adus de veste prin cuvânt în vremea cea de început a celor șaptezeci de ani de când cuvintez peste pământul român, totul vine spre împlinire, iar vremea este grea de tot, și este cu lucrarea lui antichrist în calea Mea și este obraznic acest vrăjmaș, dar tremură de jale în fața cuvântului Meu și dă să-și facă încă stat pe picioare și să lupte încă, dar taina cuvântului Meu îl pândește peste tot pe unde Îmi ține el calea și este dat de gol cu tot ce mai poate face pe ascuns, iar glasul Meu îl arde și îl înspăimântă și stă Mielul lui Dumnezeu în luptă cu balaurul cel cu șapte capete și cu zece coarne, precum este scris despre lupta și biruința Mea asupra lui antichrist din zilele acestea, căci am lucrat tainic o vreme lungă de patruzeci de ani, cât timp Mi-a chinuit el și slugile lui trâmbița prin care-Mi lăsam glasul în mijlocul unui popor credincios Mie, o, și a fost târâtă peste tot și a suferit trâmbița Mea batjocură mare și grea, că era luată de acasă și dusă în spitale de bolnavi de minte și coboram prin ea cuvântul Meu față în față cu puii balaurului roșu peste tot și le grăiam cu glas de Miel ceresc și le spuneam ce aveam să le spun și se supărau și-Mi chinuiau trâmbița și Mi-o înțepau cu ace și Mi-o ardeau cu fiare fierbinți, și cu multe chinuri Mi-o încercau cu cruzime, dar cuvântul Meu curgea peste ei și se ducea vestea din unul în altul până la conducătorul de peste țară și a stat trâmbița Mea înaintea lui și s-a umplut inima lui de mila ei și așa am curmat suferința ei apoi, o, și toate au rămas scrise, și multe cuvinte au rămas acolo de mărturie la vrăjmași, căci venirea Mea este mărturia Mea prin cuvânt scris, iar după patruzeci de ani am dat în lături piedicile și am adus libertate cuvântului Meu și curge el de atunci peste pământ ca râul care se desface în multe laturi ca să meargă peste tot și să vină Domnul apoi cu împlinirea, și toate se lucrează după Scripturi, căci am venit să împlinesc, precum este scris.

Mă doare pentru tine, Mă doare, țara Mea de venire de la Tatăl, Mă doare și Mă doare, iubito, căci în tine lucrează cu minciuna vrăjmașul Meu și al tău, cu slugile lui vopsite cu roșul balaurului vrăjmaș, și care dă să tot păcălească neamul român cu limba lui ascuțită ca să nu pară a fi vrăjmașul cel din povestea Mea cu tine, neam român.

O, nu se lasă puii balaurului descoperit și numit pe nume, după ce Eu, Domnul, Mi-am făcut cale cu cuvântul peste pământ de când această fiară scoate sabia și se încearcă fără de vreme cu Cel ce biruiește în față și merge și scoate deasupra pe cele ascunse sub minciuna care se cheamă bunăstare, omenie, salvare pentru toți, dar iată ce spun Eu acestor lucrători ai minciunii:

Vai vouă! Auziți?Vai vouă, celor ce ați adus-o pe România în neputințe de tot felul de atâta vreme, de mai bine de treizeci de ani de când Eu, Domnul, Mi-am dezlegat graiul gurii și am rostit libertate pentru cuvântul Meu, care a lucrat tainic patruzeci de ani și am ieșit apoi cu el ca să vă curm minciuna sub care o țineți voi pe România ca să-i puteți suge vlaga și s-o luați voi doar pentru voi!

Vai vouă, celor din partidul roșu, căci rând pe rând ați ținut țara în genunchi ca s-o goliți de tot și să-i curmați pacea și mersul, și iată acum, iar și iar dați încă să vă dați mari și drepți pentru țară, și nu are cine să vă oprească cruzimea, ci numai Eu, Dumnezeul neamului român, Iisus Hristos. Numai Eu pot să vă opresc faptele și gura cu care îi loviți pe cei iubitori de țară și de neam cum voi n-ați fost niciodată!

O, cumințiți-vă limba și nu mai mințiți tot timpul și nu vă mai fățărniciți și nu vă mai credeți cei dintâi, cei mai mulți, căci sunteți atâta de vicleni, atât de fără de rușine toți, că Îmi vine să vă umilesc dintr-o dată ca să vă tai elanul cu care ați îngenuncheat țara și neamul.

O, fie-vă rușine, lăsați gura mică! Îmi vine să vă umilesc cât nu vă așteptați, când văd cum dați să loviți în cei așezați la cârma neamului ca să lucreze îndreptarea celor lucrate strâmb și dușmănos de voi atâta vreme, o, fiilor învăluiți în viclenie și în minciuna de pe buzele voastre viclene, că nu aveți ca lucrare decât viclenia și minciuna și sunteți netrebnici în fel și chip, în timp ce dați să vă mărturisiți încă salvatori. Vai vouă! Auziți? Și vă spun aceasta ca să vă opriți, și să nu tot lucrați la vaiul pe care îl tot îmbogățiți ca să vă cadă și mai greu când se va prăvăli peste voi, și la care atâta ați adunat cu duh viclean. Așadar, lepădați vrăjmășia! E de la satana această lucrare, cu care vă tot ajutați unii pe alții, fără să pricepeți cât rău vă faceți unii altora și din unii în alții de atâta vreme, o, fiilor vrăjmași celor buni și drepți în neamul român, și de aceea vă spun: Vai vouă! Auziți?

E zi de veghe peste țară și veghez cu sfinții așezați de pază sfântă peste neam. Se duc la raclele din biserici ale sfinților Mei, se duc cei ce s-au așezat mari în posturile de peste neam, se duc și fac închinăciuni la sfinți ca să fie văzuți și crezuți drepți și buni și credincioși, iar ei sapă ca vrăjmașii pe dedesubt, și n-au milă de neam și sunt scriși vrăjmași, și nicidecum salvatori.

O, nu mai pot vedea atâta viclenie, atâta vopseală și de atâta vreme. Mi-e milă de atâția oropsiți sub călcâiul vrăjmaș. Îi voi opri din lucrarea lor vicleană, le voi opri limba și viclenia de pe limba lor, și așa voi da să-i ocrotesc pe cei așezați la cârmă peste țară, și care au cumințenie și iubire de neam și de Dumnezeu. Voi lucra Eu, Domnul, căci între oameni lucrează minciuna de peste tot, o, și nu este altfel când frica de Dumnezeu s-a dus de la oameni.

Iar tu, popor al cuvântului Meu, păstrează ceasul miezului de noapte treaz între Mine și tine, și să nu vă afle nepăsători de suflet sau culcați în pat acest ceas, ci să vă așezați înaintea Mea mereu, fiilor, mereu cu mâinile ridicate spre cer, îngenuncheați și veghind asupra duhului rău ca să-l biruim tot timpul, o, fiilor, și ca să nu vă doboare el pe voi negăsindu-vă cu Mine veghind spre Tatăl pentru biruința cea mare a veșniciei asupra vremelniciei și a păcatului de pe pământ, și care a dezmoștenit pe om de locul său din rai, locul pentru care a fost el zidit de Dumnezeu.

Iată de ce plâng Eu, Domnul, după om și pentru om și de ce am venit pe pământ cuvânt! Pierderea de Dumnezeu a omului e tot mai mare, tot mai amenințătoare asupra celui pribeag spre casa lui din cer, iar Eu veghez cu voi peste pământ și am la voi și cu voi postul de veghe, fiilor. Duhul milei este rupt din duhul iubirii, și cu acest duh de milă am venit și am lucrat prin acest cuvânt atâția ani, fiilor.

Mila voiesc să-i învăț pe mulți, mila de Dumnezeu și de oameni, căci Dumnezeu suferă fără de margini de mila omului pierdut în păcat și în necredință, din pricina păcatului care îl desparte pe Dumnezeu de om. O, de ar pieri păcatul, de ar muri acest duh care a căzut peste tot, de ar cădea această perdea de despărțitură între om și Dumnezeu!