Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a cincea a Postului Mare, a cuvioasei Maria Egipteanca

Eu sunt Cel ce sunt. Eu sunt Cel ce bate ca să se deschidă porţile cuvântului Meu şi să intru în cartea Mea din zilele acestea. Amin, amin, amin.

Trebuie să Mă fac cuvânt, copii străjeri la ieslea Mea de cuvânt. Sculaţi-vă şi staţi înaintea Mea şi daţi-Mi fiinţă în carte. Dacă Eu nu sunt cuvânt între voi, atunci ce sunt Eu între voi? O, fiilor frânţi, puterea voastră trebuie să fie de ajunsă pentru coborârea Mea cuvânt în mijlocul vostru. Dacă Eu n-aş fi aşa de tainic, v-aş putea ajuta prin mulţi pe voi ca să aveţi voi putere pentru coborârea Mea la voi. De aceea vă învăţ mereu să întăriţi tot mai cu foc lucrarea împărăţiei de-a pururi între voi, ca să ia putere această lucrare şi să depărteze ea puterea care vă slăbeşte pe voi pentru paza voastră cu care trebuie să staţi înaintea Mea ca să pot veni cuvânt la voi, fiilor striviţi. O, dacă Eu n-aş fi aşa de tainic pentru tot ce este în jurul vostru, atunci Eu aş putea de ajuns cu voi peste tot ce este în jur.

O, fiilor, sunt aplecat ca un Dumnezeu, şi aşa lucrez prin voi, căci puterea Mea e mare şi nu se pune cu omul, că omul e mic de tot. Sunt aplecat ca un Dumnezeu, şi aşa lucrez Eu prin voi, şi Mă plec mereu omului, că omul nu se pleacă Mie şi nu vede că nu se pleacă Mie şi nu-i pasă că nu se pleacă Mie; nu-i pasă, că dacă i-ar păsa nu M-aş mai pleca Eu lui, şi s-ar pleca el Mie cu toată duioşia, cu toată stăruinţa.

O, fiilor, mult îi lipseşte omului duioşia care-l face frumos pe el însuşi. Mă uit la unul şi acelaşi om într-o clipă şi alta a lui şi Mă doare mereu când îl văd că nu încearcă mai deloc să fie cu duioşia şi cu lucrarea ei în el. Această taină a frumuseţii inimii şi a feţei omului, cum să fac Eu, fiilor, s-o pot mai mult vedea pe calea drumului Meu de la cer la pământ şi să fiu cu pace şi cu fericire întru venirea Mea la voi? O, mare este taina aceasta şi dulce este, şi tot ce este dulce pentru Mine aş vrea tot mai mult să găsesc pe calea Mea între Mine şi voi, între Mine şi om, copii ai venirii Mele de azi.

Am, fiilor, de la Tatăl lucrarea să-l fac frumos înaintea îngerilor şi înaintea sfinţilor şi înaintea Tatălui pe poporul Meu de azi, învăţându-l pe el lucrarea îngerilor, lucrarea ascultării, fiilor, lucrarea temerii de Dumnezeu, lucrarea împărăţiei cerurilor, măi copii. Eu trebuie să vin curând, curând, şi pe toate cele dulci şi sfinte şi mereu proaspete trebuie să le am peste poporul Meu de azi, dar dacă Eu nu sunt cuvânt între voi, atunci voi nu aveţi putere de ajunsă pentru coborârea Mea, fiilor. Dar Eu vă spun vouă: luaţi din gura Mea şi aşezaţi pe masă ca să ia poporul. Nu vă lăsaţi striviţi de nici o neputinţă, că mai mari ca acestea sunt Eu. Amin. Eu nu apăs peste voi cu acest cuvânt, ci doar vă înzestrez cu putere împotriva neputinţelor voastre care-Mi împiedică Mie cuvântul când el vine.

O, fiilor, cuvântul Meu are putere pentru orice stare, pentru orice uşor sau greu, numai să poată el să se aşeze pe pământ între voi, că Eu la voi Mă fac cuvânt. Am închis bine uşa ca să nu mai vedeţi afară şi M-am strâns cu voi în casă, adică între Mine şi voi, şi vreau să vă împodobesc hăinuţa cea pentru venirea Mea şi veghea cea de-a pururi şi pacea şi duioşia cea pentru Mine, taina care încălzeşte în voi iubirea cea pentru Mine, fiilor. O mulţime de bunătăţi şi de haruri stau deasupra voastră ca să se aşeze pe pământ pentru Mine şi pentru voi. O mulţime de bucurii aşteaptă, numai să le voiţi, numai să le primiţi. Şi cum aşa aceasta ce spun Eu? O, duhul cel duios al inimii omului Îmi face Mie drumul dulce spre om, drum cu bucurie şi cu iubire în el, şi tot aşa şi cuvântul, şi tot aşa şi împlinirea lui de la cei ce sunt îmbrăţişaţi în cuvânt. Cuvântul Meu trebuie împlinit la vremea lui, şi apoi în toată vremea, iar împlinirea aduce bucuriile ei şi harurile ei, fiilor. Luaţi din gura Mea şi aşezaţi pe masă ca să ia poporul, că Eu sunt cu îndemnul Meu cel proaspăt şi sunt mereu astăzi, că altfel omul nu poate cu Mine.

O, poporul Meu, o, poporul Meu! O, ce nume frumos ai tu, fiule! Domnul Atoatefăcătorul, Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi toate câte sunt, Acela este Cel ce te cheamă pe tine pe nume. O, poporul Meu cel luat din români! Tot şi toate aud că Eu îţi zic ţie: poporul Meu. Regele Darius a dat poruncă cu putere şi a scris peste toate noroadele de pe pământ ca să se închine toţi şi toate Dumnezeului lui Daniel, că El este Dumnezeul Cel viu, Care este în veci, şi a Cărui împărăţie nu se va nimici, şi a Cărui stăpânie nu se va sfârşi, că El a scăpat pe Daniel din groapa cu lei. Tot aşa va fi şi de la tine, că Eu Mă voi arăta Dumnezeu mare şi veşnic din mijlocul tău, şi aşa vor crede toate neamurile pământului în Dumnezeul tău, Ierusalime român, şi tu vei avea atunci cel mai frumos nume. Mereu, mereu Eu îţi zic: poporul Meu, şi în curând toţi şi toate Mă vor vedea în mijlocul tău cu slavă, iar slava Mea va fi puterea Mea, şi sub ea se vor pleca toţi şi toate, şi tu vei fi poporul Meu prin care Eu Mă voi slăvi. Amin, amin, amin.

Mă port spre tine şi te învăţ duioşia, că vreau s-o văd pe inima ta şi pe faţa ta tot mai mult, poporul Meu. Haina de mireasă împodobeşte toată sărbătoarea nunţii; la fel şi frumuseţea miresei. Inima sfântă se poartă spre Mine prin duhul cel duios al iubirii cereşti, iar iubirea este Duhul Meu, poporul Meu. Duhul cel duios schimbă faţa omului, şi omul străluceşte atunci în frumuseţe cerească şi se face mângâiere făpturii şi lui Dumnezeu şi lui însuşi. Duhul cel semeţ însă, aspreşte faţa omului, şi omul se face greu peste toţi şi peste toate, şi omul întunecă în jur prin propriul lui duh, şi se face apăsare făpturii şi lui Dumnezeu. Dar Eu în mijlocul tău Mă slăvesc prin cuvântul înţelepciunii cea de sus şi îţi dau creştere cu duioşie, poporul Meu, şi torn din Duhul Meu peste tine ca să iei tu din chipul Meu şi să semeni cu Mine la venirea Mea, şi Eu să te chem atunci şi să-ţi zic ţie: poporul Meu. Amin. Spune-Mi tu Mie, este pe pământ vreun nume mai frumos ca numele tău pe care-l ai tu de la Mine? O, tot aşa să-ţi fie şi faţa, tot aşa să-ţi fie şi viaţa, şi înţelepciunea, şi cuvântul, şi pasul, şi haina, şi iubirea, poporul Meu.

Mângâie-Mă cu împlinirea ta şi fă să vadă toate noroadele pe Domnul Dumnezeul tău în mijlocul tău, că vreau curând, curând să Mă slăvesc peste tine cu slava pe care am avut-o la Tatăl mai înainte de întemeierea lumii, poporul Meu, când Tatăl te-a rânduit pe tine în a Sa iubire să te înfieze prin Mine după bunăvoinţa voii Sale, spre lauda măririi harului Său dăruit ţie prin Mine, Fiul Său, prin Care tu ai răscumpărare prin Sângele Meu, şi iertarea păcatelor prin bogăţia harului Meu care prisoseşte peste tine cu înţelepciune şi pricepere, făcându-ţi ţie ştiută taina voii Sale, aşa cum a fost mai înainte rânduit pentru plinirea vremurilor. Amin. O, mângâie-Mă cu împlinirea ta, poporul Meu. Cu harul tău cel de la Mine să Mă mângâi, că el prisoseşte peste tine cu toată înţelepciunea şi priceperea şi îţi face ţie cunoscută taina voii Mele, fiule.

O, poporul Meu, te-am povăţuit adesea să-Mi ajuţi puterii Mele cea din fiii care stau la gura izvorului Meu ca să ţi-l dea ţie şi ca să-l împartă sămânţă peste pământ. Ai făcut aşa cum te-am povăţuit Eu, poporul Meu? I-ai cercetat să vezi dacă au ei putere pentru venirea Mea cuvânt pe pământ? Le-ai întărit puterea lor cea slăbită? Le-ai dat de la Mine ce ţi-am dat să le dai ca să aibă ei de la Mine şi de sus, şi de jos, şi ca să poată ei pentru Mine şi pentru venirea Mea? O, copii ai poporului Meu, Eu v-am spus vouă că nu numai Eu sunt povara lor, ci şi voi sunteţi, dar căutaţi să le fiţi povară dulce, că ei sunt slabi şi sunt mici, că dacă n-ar fi fost ei mici, Eu n-aş fi putut peste ei şi prin ei pentru Mine. Când îi vedeţi încordaţi, depărtaţi de la ei pricina care doare în ei, că Eu trebuie să pot cu ei. O, poporul Meu, învaţă de la harul Meu de peste tine înţelepciunea şi priceperea în toate, şi apoi ajută-Mă cu ele când Eu îţi grăiesc ca să te înţelepţesc. Dacă te doare un degeţel, se încordează tot trupul tău şi suferi tot şi cauţi să-ţi vindeci buba. La voi trebuie să fie numai pace, iar ei au acest dor între ei şi voi. Şi iată: una e să te mânii şi să nu greşeşti fiindcă faci lumină cu dreptate şi cu râvnă, şi alta e să te mânii şi să greşeşti cu mânie. O, de aceea v-am învăţat Eu pe voi să lucraţi în toate cu îngeri de sus şi cu îngeri de jos ca să nu fiţi învinuiţi de ascundere, fiilor, nici pentru cele drepte, nici pentru cele nedrepte, lucrate de voi.

Fiilor, vă învăţ ceva. Când cineva dintre voi greşeşte, nu-l lăsaţi să nu se căiască numaidecât de ce a făcut neplăcut; nu-l lăsaţi să stea mult cu greşeala peste el, căci cel ce greşeşte, după ce se îngâmfă greşeşte, iar cel îngâmfat nu vede că a greşit, şi nu se apleacă dacă nu vede. Dar voi, ceilalţi, fiţi înţelepţi atunci, fiţi pe picioare atunci, şi cercetaţi dacă e greşeală sau dacă e neputinţă, că, fiţi atenţi şi precauţi, una este greşeala, şi alta este neputinţa. Vă învăţ înţelepciunea aceasta şi lucrarea ei ca să curmăm pe cât se poate încordarea celor cu povara Mea peste ei. Vă învăţ taina duhului duios, care nu-l lasă pe om să se îngâmfe şi să apese prin duh îngâmfat. Cel duios aduce numai putere peste toţi şi peste toate în jurul lui. Cel cu duh duios este stăpânit de iubirea Mea şi o dă pe ea în jur, şi dă în jur ce are el şi iubeşte cu duh duios tot ce este viu.

O, poporul Meu, puterea Mea e mare şi nu se poate pune cu omul, că omul e slab de tot, e mic de tot. Dar cu toate acestea ale Mele, omul însă se pune cu puterea Mea cea mare, că Eu sunt tainic, iar dacă omul nu Mă vede cu ochii lui şi cu mintea lui, că nu Mă poate cuprinde, el se scoală şi se luptă cu Mine şi nu ştie că aşa face şi nu vrea să ştie care este măsura Mea de lângă el. Iar Eu, mereu, mereu Mă plec omului, şi iată măsura Mea lângă om, măsura Mea pe care Mi-o vrea omul între Mine şi el. Mă plec omului, că omul nu se pleacă Mie şi nu-l doare că nu se pleacă. Dacă l-ar durea, nu M-aş mai pleca Eu lui, şi s-ar pleca el Mie cu toată duioşia, cu toată stăruinţa lui. Atunci omul ar da să vadă bine şi nu ca el, căci când omul vede ca el, atunci e cel mai singur omul, iar Eu rămân fără el, căci de la Mine este altfel lăsat. O, poporul Meu, Mi-s obosiţi cei ce stau în faţa cuvântului Meu.

O, fiilor care-Mi daţi fiinţă în carte, vă slobozesc acum de sub puterea Mea, că sunteţi striviţi cu puterea. Hai să ne dăm celor ce sunt numiţi de Mine poporul Meu şi al vostru şi să zidim la lucrarea împărăţiei şi la mângâierea voastră şi a lor, unii de la alţii. Dar apoi vă cer din nou la masa Mea de cuvânt, ca să pot Eu cu cuvântul Meu peste toate câte sunt grele pentru voi, că nu mai pot să vă văd şi să vă ştiu sub greu. Eu sunt duios pentru voi cât nu se suie la mintea voastră. N-are cum să ştie alţii decât voi greul Meu de peste voi, şi de aceea nu găsiţi în jur duioşie ca a Mea pentru voi.

Hai să ne împărţim şi azi poporului, că e zi de umilinţă. E zi de post şi de umilinţă pentru întâmpinarea sărbătorii Învierii Mele. Hai să ne umilim şi să ne bucurăm prin umilinţă şi prin duioşie, căci duhul cel umilit are în el duhul cel duios, taina care încălzeşte iubirea cea pentru Mine în inima omului de-a pururi, fiilor. Amin, amin, amin.

*

Acum, iar să ne aşezăm şi să terminăm de întocmit cartea zilei de azi, şi apoi să ne aşezăm să împlinim cu iubire de-a pururi lucrarea împărăţiei, şi cu ea să aşteptăm mereu venirea Mea, căci pentru ea ne pregătim, fiilor.

V-am spus vouă că vreau să întăresc pe pământ puterea rugăciunii, taina rugăciunii cea cu putere, iar ca să se înfăptuiască rugăciunea, v-am spus că trebuie pace întru toate şi întru toţi, pace şi nejudecată. O, fiilor, e plină cartea Mea cu voi, e plină de învăţătură tare, şi ea trebuie împlinită, şi tot cuvântul Meu trebuie împlinit la vreme, şi apoi de-a pururi. Mai mare grijă ca aceasta să nu se vadă la voi, că voi trebuie să fiţi sfinţi din zori şi până în zori, şi aşa să petreceţi cu Mine, căci sfinţii petrec cu Dumnezeu, fiilor.

În cartea Mea cu Verginica l-am învăţat pe Israel cel de azi, pe cel care a fost mai înainte de voi la masa Mea de cuvânt, şi i-am spus aşa: «Israele, Israele de azi, e mult să lucrezi de dimineaţă şi până seara, şi e mult să dormi de seara până dimineaţa». O, aşa i-am spus lui, dar nu i-am spus să stea fără lucru în afară de aceasta. Taina rugăciunii cea cu putere şi lucrul împărăţiei şi hrană pentru suflet i-am spus să facă, pentru că dacă sufletul nu are putere, trupul în zadar are, fiilor. Uitaţi-vă voi la voi, copii care-Mi primiţi cuvântul, că dacă voi n-aveţi putere de suflet, cât de greu Îmi fac Eu venirea Mea cuvânt între voi! Mi-e dorul plin de foc ca să vă văd cu putere de suflet şi cu inimioare mângâiate de bucurii vii, că Eu mai am încă de lucru la drumul venirii Mele. Şi am să te aşez pe tine, poporul Meu, mereu înaintea Mea, ca să te găsesc aşa, fiule Israele. O, dacă Eu nu stau înaintea ta, tu cum stai înaintea Mea? Iată, Eu am mereu de lucrat statul Meu înaintea ta şi vreau să lucrăm toate cele ale sfatului cel dintre Mine şi voi, şi dintre voi şi Mine. Când Eu vă cer vouă şi voi Mă auziţi, acela este sfat, şi acela trebuie împlinit cu faptă. Când voi Îmi cereţi Mie şi Eu vă aud, acela este sfat, şi apoi el trebuie împlinit cu faptă. Îndeletniciţi-vă cu fiecare clipă mai mult şi tot mai mult pentru aşa lucru şi nu vă lăsaţi inima şi gândul să vă fie furate spre lucrul cel cu mâna când stau în sfat cu voi şi când staţi în sfat cu Mine, şi apoi când împliniţi cele ale sfatului.

Eu, fiilor, altfel am voit să lucrez cu voi, şi tot aşa este şi azi dorul Meu cel nestins. Eu am vrut ca voi să lucraţi lucrul Meu pe pământ şi să aveţi din părţi inimi iscusite care să ştie şi să poată avea grijă de lucrul Meu cel de peste voi, şi Eu să Mă vărs cu el peste pământ din timp în timp şi din loc în loc. Dar voi, copii duruţi, lucraţi din greu, şi grijile vă iau mereu din faţa Mea, şi voi vă culcaţi cu ele şi vă sculaţi cu ele, că aveţi pe poporul Meu, şi el trebuie să aibă ca să nu ducă lipsă de cele trebuincioase, ca să stea cu Mine şi ca să-l găsesc aşa când vin şi când voi veni. Eu v-am făgăduit vouă că voi ridica de pe pământ inimi mari ca să vă ajut pe voi, şi voi pe Mine apoi. Acum însă trebuie să puteţi voi să vă îndeletniciţi mult cu cele pentru cer din clipă în clipă tot mai mult, ca să pot Eu prin acestea să împlinesc făgăduinţa Mea cea de peste voi.

Tot cuvântul Meu trebuie bine împlinit, fiilor. Trebuie trezit din somn cuvântul Meu, şi apoi trebuie împlinit aşa, numai că trebuie apoi multă înţelepciune pentru tot lucrul cel sfânt ca să poată el lucra pe cer senin, iar cei ce ajută la aceasta, trebuie să ştie ce fac ei cu mintea şi cu inima şi cu dăruirea, ca să fie acestea întru toată armonia, alături de Duhul Sfânt al lucrului Meu cel de peste voi. Din ram în ram să lucreze prin voi lucrarea Duhului Sfânt, să lucreze şi să culeagă, şi să se bucure cerul şi pământul de lucrarea Mea de la voi. Dar tot ce vă spun Eu vouă acum, iubiţii Mei copii, atârnă de taina cea mare a rugăciunii care se împlineşte, rugăciunea cea cu duh puternic prin duhul cel umilit din om, umilit şi treaz prin rugăciunea cea plină de Duh Sfânt. Amin. Toate câte cereţi rugându-vă, să credeţi că le veţi primi, şi aşa le veţi avea, căci cine nu se îndoieşte în inima lui, ci crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice. Amin. Eu am fost adevărat când le-am spus aşa ucenicilor Mei, şi au fost şi ei adevăraţi când au făcut aşa, şi tot la fel de adevăraţi să fiţi voi de-a pururi, fiilor, şi aşa să împliniţi, şi să ţineţi pe masă cuvântul Meu ca să nu-l uitaţi şi să puteţi să Mă împliniţi pe Mine peste voi, şi tot aşa să facă şi poporul, şi apoi să facă aşa ca voi tot neamul omenesc de pe pământ, că asta vreau Eu prin lucrarea Mea cu voi, şi vreau să înţelegeţi ce aveţi voi de lucrat înaintea Mea şi că aceasta vă este soarta. Amin.

O, fiilor din porţi, trebuie să se îndeletnicească bine şi tot mai bine poporul cel sfânt că voi sunteţi cuvântul Meu. Trebuie apoi să înveţe el pe dinafară calea rugăciunii care ajunge la Dumnezeu şi să ia din Scripturi cuvântul Meu ca şi cum azi l-am spus, că aşa am spus: «Când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşalele voastre, că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşalele voastre». Aşa, fiilor, trebuie să înţelegem de ajuns de mult ce înseamnă iertarea greşalelor, că dacă nu înţelegem, nu vom învăţa calea rugăciunii cea cu putere şi care ajunge la Dumnezeu. Pace şi nejudecată trebuie să aibă ea în calea ei, iar pentru aceasta trebuie la timp sfat de ajuns pentru orice apăsare care s-ar ivi între cei de un trup cu Mine, şi apoi, purtarea sfântă, privirea sfântă, vorbirea sfântă, gândirea sfântă, sfatul sfânt şi nu tulburare prin cuvinte ca pe pământ, că fără aşa veghe şi trăire de-a pururi nu se poate cale pentru rugăciunea cea cu putere care să ajungă la Dumnezeu şi care să se întoarcă cu foloasele ei spre voi.

O, fiilor, e vremea să vin, şi trebuie înteţită această zi. Trebuie lucrată împărăţia cerurilor cu tot dragul, cu tot dorul, mai mult şi tot mai mult decât lucrul cel pentru pâine şi pentru haină, că Mie Îmi trebuiţi voi, nu pâinea voastră, nu haina voastră. Eu pe ucenici i-am învăţat să-Mi ceară Mie şi Tatălui pâinea lor, iar ei să-Mi lucreze Mie, şi ei aşa au făcut, că n-are omul mai multă putere ca Dumnezeu.

Fiica cea sărbătorită azi de biserică, Maria Egipteanca, nu s-a mai îngrijit de pâinea ei, şi dacă nu s-a îngrijit ea, s-a făcut pâinea minune şi nu s-a mai sfârşit, şi a avut ea pâine aşa cum a avut văduva căreia nu i-a mai secat făina şi untdelemnul în vreme de foamete, căci Se îngrijise Tatăl prin proorocul Lui cu care lucra peste Israel zdrobirea slujirii la idoli.

Duhul Meu Cel Sfânt al Tatălui mereu, mereu v-a învăţat, şi tot mereu vă învaţă, că aceasta este lucrarea Lui, iar lucrarea voastră este să credeţi şi să împliniţi cuvântul Meu peste voi şi peste pământ, fiilor, şi apoi cuvântul Meu cel din voi peste Israel. Amin. Trebuie să se îndeletnicească bine şi tot mai bine poporul cel sfânt că voi sunteţi cuvântul Meu atunci când mergeţi spre el cu despărţirea întunericului de lumină, cu despărţirea minciunii de adevăr, cu veghea cea pentru adevăr peste toate ale lor şi ale Mele, că numai adevărul aduce libertatea cea deplină, fiilor. Lucraţi la mintea cea şubredă a celor ce vor cu mintea lor, că Mie Îmi trebuie minte de a Mea în tot Israelul, şi trag din greu prin voi pentru ca să văd această minune în tot poporul Meu de peste tot. Creştinul Meu nu mai trebuie învăţat ca în lume, că el e creştin al acestei lucrări, nu al lumii, iar această lucrare sunt Eu, Domnul.

O, fiilor, v-aş învăţa mult şi mereu. Vreau să aveţi pace, vreau să aveţi putere pentru cele ce am Eu de făcut cu voi. Rugăciunea cea cu duh puternic poate totul, poporul Meu. Duhul cel duios, dacă-l veţi lucra mereu, vă va scoate el de la orice greu, căci Eu pot prin el în voi şi cobor prin el înţelepciune peste voi.

Învăţaţi poporul să nu se joace cu voi, că voi sunteţi slăbiţi de tot, iar Eu voiesc să vă întăresc mult, fiilor. Învăţaţi-l să Mă asculte pe Mine creştinul, nu pe el şi nu pe voi. Pe Mine să Mă ascultaţi toţi şi să Mă împliniţi toţi. Duhul cel duios vă va da vouă înfăţişare cerească, fiilor. El vă va învăţa să fiţi cu duh umilit, să fiţi înţelepţi în toată vremea, să fiţi cu pace şi cu grijă din zori în zori pentru lucrarea cea dulce a împărăţiei Mele între voi.

O, poporul Meu, mai înainte de orice îndeletnicire a ta, de orice grijă sau iubire a ta, lucrează-te pe tine pentru Mine, lucrează-Mă pe Mine pentru tine, lucrează, fiule, cu duhul duios după Dumnezeu, duhul care schimbă faţa omului în lumină ca în cer, că vreau să fie la voi şi între voi precum în cer, fiilor. Căutaţi prin toate priceperea aceasta, şi să fie ca în cer la voi în toată vremea. Amin.

Vă dau mângâiere, iar voi să Mi-o simţiţi. Tot omul să vadă la voi pe Dumnezeu, şi să simtă omul mângâiere şi nădejde de mântuire când vede la voi pe Domnul. Faceţi pace inimilor voastre aşa cum vă fac Eu. Puneţi peste voi făgăduinţele Mele şi lucraţi la împlinirea lor. Amin.

O, fiilor, ţineţi din răsputeri la dragostea dintre voi şi n-o stricaţi, ci întăriţi-o cu toată priceperea, căci vă trebuie mare atenţie, mare grijă şi mereu trezie şi ascultare de cer, ca să aveţi dragoste şi să nu se strice ea. Dragostea cere mult, cere numai pentru ea totul, şi apoi ea are înţelepciunea să le lucreze pe toate câte ei îi slujesc. Amin.

Rostesc binecuvântarea Mea peste voi. Ea să vă întărească în tot lucrul Meu cel sfânt şi Mie de folos, şi apoi vouă. Iar voi staţi sub ea, sub binecuvântarea Mea, fiilor. Amin, amin, amin.

21-04-2002