Cuvântul lui Dumnezeu la soborul Maicii Domnului

Hai, dulce mama Mea, e ziua Mea şi a ta. În ziua naşterii Mele între oameni Eu M-am făcut Fiul tău după ce îngerul Gavriil cu nouă luni înainte te-a bucurat cu vestea că tu Mă vei naşte copil şi voi fi Fiul tău. Am fost Fiul Tatălui Savaot, născut din El mai înainte de vecii, iar apoi Duhul Sfânt Mângâietorul, fiinţa Tatălui şi a Mea, S-a sălăşluit în pântecele tău cel fecioresc, şi după vremea sorocită M-am născut copil pe pământ, şi de atunci neamul cel credincios Ne sărbătoreşte pe Noi cu cântări de naştere, mamă, cu bucuria mântuirii lor, că Eu apoi am împlinit răscumpărarea din moarte a omului, moarte pe cruce, tributul plătit morţii ca să-l scot pe om din moartea cea veşnică, mamă, şi, dacă vrea omul să creadă în Mine desăvârşit, să nu mai moară omul, mamă, căci Eu am spus, şi nu împlineşte omul ce am spus, căci am spus aşa: «Cel ce crede în Mine nu va muri niciodată». Noi însă am trăit cu duhul şi cu sufletul şi cu trupul toată durerea omului căzut, că atât de mult am iubit Noi, mamă, şi cu credinţa Noastră fără de meteahnă am suferit pe pământ pentru mântuirea omului din moarte, căci pentru aceasta am venit din cer.

Această dulce grăire este pentru ucenici. Tu ai avut iubire de ucenic desăvârşit, căci iubirea cea de sus a fost tot ce ai avut tu, tot ce ai lucrat şi tot ce ai dat în jur, mamă. Învaţă-Mi poporul iubirea vieţii tale şi frumuseţea ei de copil supus tuturor cu iubire şi cu răbdare, că tu ai ştiut de la Duhul Sfânt plata răbdării sfinţilor, şi voiesc, ca şi tine voiesc şi Eu, să aibă plată de la Dumnezeu poporul Meu şi să lucreze pentru ea aşa cum tu ai lucrat şi ai trăit şi ai iubit şi te-ai sfinţit pentru Duhul Sfânt, dulce mama Mea. Amin, amin, amin.

– Taina fiilor lui Dumnezeu, o, scump copilul meu, o, Doamne şi Stăpân al meu, aceasta voiesc eu să trezesc în inima fiilor poporului Tău. Le-ai dat putere să se facă fii ai lui Dumnezeu. Fiii lui Dumnezeu sunt născuţi din Dumnezeu şi trebuie să semene cu Dumnezeu. Tu ai spus că cine nu se va naşte de sus nu poate moşteni lucrare de fii cereşti, lucru de ucenic desăvârşit. Numai cei născuţi din Tine au lucrare şi plată de ucenic. Numai cei ce înţeleg iubirea Ta cu care Te-ai dat în braţele morţii pentru dragostea de om pentru ca să-l faci pe om asemenea Ţie, numai aceia nu stau fără cruce, Fiule al suferinţei cea pentru iubirea celor ce se nasc din durerile suferinţei Tale pentru om. Ferice celui ce crede în Tine şi care nu moare niciodată, căci sunt ca îngerii cei ce cred în Tine, copil venit pe pământ ca să nimiceşti moartea şi ca să-i arăţi omului iubirea şi taina ei care-l naşte pe om de sus, de unde este veşnicia vieţii, Fiule, copil al Tatălui şi al meu. Lacrima bucuriei, când Te văd cu Tatăl grăind între cei din cer despre mângâierea care ne vine de la coborârea noastră în mijlocul poporului Tău, mă aduce să le amintesc celor ce au numele Tău prin acest cuvânt de peste ei că Duhul Sfânt Mângâietorul aşteaptă de lângă ei să vină peste Tatăl şi peste Tine şi peste toţi cei ce au acum trupuri cereşti în cer, şi să-i mângâie pe ei, să mângâie ei cerul lui Dumnezeu, Fiule plin de dor de ucenici desăvârşiţi prin iubirea cea de sus, aşa cum eu am iubit pe pământ.

O, copii ai cuvântului Fiului meu! Stă lângă voi Duhul Sfânt Mângâietorul ca să meargă mereu, mereu la Dumnezeu de la voi cu mângâiere, ca să poată Domnul cu voi să stârpească moartea de peste om şi să aducă învierea morţilor, şi viaţa mângâierii din cer pe pământ. Moartea nu este mângâietoare, ci îl înşeală pe tot omul cu dulceţile ei mincinoase, până ce omul este cuprins de plata ei cea plină de dureri. Viaţa însă este mângâiere fără de sfârşit, iar durerea cea pentru plata mângâietoare este lucrarea ucenicilor desăvârşiţi, care ca şi mine au ca bogăţie a vieţii iubirea cea de sus, care se face mângâiere în om şi pentru om. Nu daţi din inimile voastre această bogăţie, căci Fiul meu v-a spus: «Fiţi dulci şi staţi învăluiţi în nori de îngeri ca să fiţi ocrotiţi ca sfinţii, şi fiţi copii dulci, că Eu am fost copil dulce la Tatăl şi la mama Mea, şi voia lor am făcut-o, şi cu umilinţă dulce am lucrat lucrarea de ucenic desăvârşit prin răbdarea cea de sus». Amin.

O, copii ai naşterii de sus, aşa v-a îndemnat Fiul meu Cel iubit, întru Care Tatăl a binevoit cu voia Lui. Binevoiţi şi voi întru El cu voia voastră cea dulce Lui, dar învăţaţi lucrarea de ucenic desăvârşit uitându-vă în viaţa mea. Eu am fost dulce la grai şi la faptă şi la iubire şi la purtare, iar viaţa mi-a fost jertfă a duhului meu cel umilit, cel plin de milă pentru Dumnezeu şi pentru om. O, dulce mi-a fost cuvântul şi n-am îndurerat cu gura mea, ci numai am mângâiat şi am împărţit taina cerului sfânt, iubirea cea de sus în tot jurul meu în toată clipa, ziua şi noaptea, căci plămada mea a fost plămada de ucenic desăvârşit, de iubire cu milă şi cu dor şi cu mântuire în ea. Beţi din izvorul vieţii mele şi lăsaţi-vă plămădiţi din aluatul fiinţei mele. Fiţi un duh cu cei ce vă sunt de la Domnul lumină călăuzitoare a mântuirii sufletelor şi a duhurilor şi a trupurilor voastre. Gândiţi în voi cu iubirea lor de Dumnezeu şi de oameni. O, frumos vă mai învaţă din Domnul şi din Scripturile Lui aceşti fii-copii! Să nu-i îndureraţi, fiilor. Lucraţi înaintea lor aşa cum am lucrat eu între toţi cei în care Domnul m-a aşezat ca pildă de viaţă şi de iubire a Lui în mine. Daţi putere celor ce vă poartă pe calea cea împărătească să vă poată purta cu duioşie, cu mângâiere, dar fiţi fiii Duhului Sfânt Mângâietorul, că eu vi L-am născut pe Domnul şi vi L-am dat vouă de viaţă şi v-am iubit ca la sfârşit când iubirea cea de sus ia foc pe pământ ca să lumineze peste cei fără de viaţă, fără naştere din cer, şi ca să ştie şi ei cea mai de sus iubire, iubirea cea de sus, cea din Dumnezeu.

O, fii ai poporului cel cu nume sfânt, fiţi sfinţi la inimă şi la grai şi la faptă şi la dăruire cu milă şi cu iubire, că Domnul Dumnezeul vostru sfânt este, copii ai naşterii de sus. Amin, amin, amin.

– O, dulce mama Mea, ce dulce îţi este grăirea, căci tu eşti ucenic desăvârşit al Învăţătorului tău, Iisus Hristos, Fiul tău, pilda omului nou, venit de la Tatăl între oameni. Amin.

O, poporul Meu, Eu, Domnul Dumnezeul tău, M-am născut în peşteră şi am fost culcat în paie şi am crescut sărac de cele de pe pământ, ca să nu iubesc lumea aceasta cu toate ale ei care trec. Am fost Dumnezeu desăvârşit pe pământ, precum Tatăl este. M-am arătat oamenilor aşa cum am trăit şi am iubit ca să ştie omul cum să fie şi cum să-L iubească pe Domnul pe pământ şi nu pe sine, iar de sine să se lepede şi să fie ca Domnul. Am dat pe mama Mea Fecioara înaintea oamenilor, chip al ucenicului desăvârşit în iubire, umplându-i ea pe oameni de dorul după Mine, Fiul şi Dumnezeul ei. Aşa să fii tu, poporul Meu, şi să înveţi taina vieţii veşnice, taina lucrării de ucenic al Domnului pe pământ, că am în mijlocul tău fii-copii pe care tu să-i ajuţi să fie aşa cum Îmi place Mie cu învăţătura lor peste tine. Nu-i apleca, ci ridică-i de sub greu şi primeşte-Mă pe Mine din ei, că ei calea vieţii ţi-o arată şi au de lucrat la viaţa ta, poporul Meu. Amin.

Sărbătoarea naşterii Mele s-o iubeşti, Ierusalime nou, căci învierea Mea în om este lucrarea care vine după naşterea Mea în inima omului şi în fapta lui, iar biruinţa cea veşnică o ştie a lucra în tine Duhul Sfânt Mângâietorul, Învăţătorul şi minunea celor mântuiţi, poporul Meu, doritul Meu Ierusalim, mângâierea Mea cea de pe pământ, căci Duhul Sfânt Mângâietorul, de pe pământ este aşteptat să-L mângâie pe Domnul şi să-L aşeze Domn şi Mântuitor peste pământ. Amin, amin, amin.

08-01-2006