Pe pământ este nevoie de veghe din cer, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, așez la veghe lucrarea cuvântului Meu și aleg cu ea în dreapta și în stânga binele de rău și e luptă mereu între bine și rău, și dacă n-ar fi veghea cea din cer totul s-ar amesteca și s-ar face un adânc fără de fund, dar veghea Mea nu-și are odihnă, și am sfinții în mare lucrare în toată vremea, căci în toată vremea lupta dintre bine și rău nu e să stea, iar oastea cerească stă în luptă cu oastea lui satana și e încă de luptat și de vegheat, iar Eu, Domnul, sunt la cârmă până la sfârșitul luptei și scris este să fiu Biruitorul și să aduc la împlinire taina cerului nou și a pământului nou, iar cele scrise se vor ivi dacă așa este scris, și de o parte și de alta lupta este în toi.

Așez peste pământ pacea Mea și lucrez cu ea împotriva neliniștii dintre popoare, căci mai-marii de peste popoare și-au pierdut pacea și se tem unii de la alții și-și arată unii altora colții, iar Eu, Domnul, vin cuvânt în calea lor și spun:

Pace vouă, popoarelor, și vouă, celor ce stați la cârma lor! O, pace vouă! Este scris în Scripturi că armele cu care vă amenințați între voi se vor preface în fiare de plug, și fi-va să se împlinească aceasta și vă întreb pe voi: când? O, biruiți-vă unii pe alții prin iubire, nu prin războire, că nu este mai mare putere între cer și pământ ca și iubirea, și veni-va vremea și a și venit să faceți brăzdare din armele voastre de război, și să grăbiți voi aceasta. Eu, Domnul Iisus Hristos, am biruit nu prin sabie, ci prin iubire, și am adus numai alinare, numai binecuvântare și am spus: pace!

Iată, vă temeți unii de alții, unii de la alții și dați să vegheați așa cum știți voi, făcându-vă arme de amenințare ca să vă amenințați unii pe alții și să ucideți și să stingeți prin aceasta pornirea unuia înaintea altuia. O, nu! Este nevoie de iubire, nu de ură, nu de arme de război, dar trebuie lucrată iubirea așa cum am lucrat-o Eu, că M-a trimis Tatăl pe pământ ca să Mă nasc Om din om și să arăt la cei mari și la cei mici de pe pământ ce este viața și cum trebuie trăită ea și cum trebuie câștigată ca să aibă omul parte de mângâiere veșnică apoi.

O, umblați la inimă și cercetați ce este în ea și ce face ea și ce se zidește în ea spre dărâmare sau spre zidire. Eu, Domnul, vă dau din Mine și vă dau cu cuvântul. Lucrați și voi între voi și voi cu cuvântul păcii, nu cu al amenințării și al nedragostei, că dacă așa lucrați vă cuprinde teama unii de alții și vă faceți arme de război, dar nu uitați de cuvântul Meu, căci Eu am spus: pace, iar peste vremi de apăsare și de tulburare între popoare Eu rostesc și azi: pace!

O, nu vă mirați voi, cârmuitori de peste popoare, nu vă întrebați de unde vine la voi cuvântul lui Dumnezeu și vă povățuiește. Căutați izvorul Meu de cuvânt pe vatra neamului român, țara pe care Tatăl Savaot Mi-a sortit-o odată cu nașterea Mea pe pământ să-Mi fie casă și ogradă și adăpost pentru venirea Mea cea de la sfârșit de timp pământesc, când este scris să vin cuvânt pe pământ și să păstoresc cu el popoarele și pe împărații lor și să aduc pace și mângâiere și iubire din cer, cu care să zidesc veacul cel nou, veacul Meu cu oamenii pe pământ, și iată, s-au împlinit șaizeci de ani de când Mi-am început aici, la români, lucrarea cuvântului Meu peste pământ și am staul curat, unde-Mi scriu cartea cuvântului Meu, și pe care îngerii Mi-o scriu în cer, ca să fie ea și în cer și pe pământ deodată scrisă și să stau cu ea înaintea oamenilor și să le dau mângâiere și povață și salvare să le dau.

Iată, văd tulburare între popoare și amenințare dintr-o parte în alta și rostesc cuvânt de pace și de ocrotire împotriva răului care se zbate să țină omenirea sub încordare mare.

Voi, mai-mari ai popoarelor, o, cercetați-vă inimile și umpleți-vă de iubire sfântă și dați-vă unii altora solie de pace, de frăție și de statornicie pentru aceasta, și toate în numele Meu, și îmbrățișați-vă în duhul frăției ca făpturi ale lui Dumnezeu, căci unde este Dumnezeu este pace, iar unde Domnul nu este nici pace nu este. Așadar, fiți și voi iubire, precum Dumnezeu este iubire, și veți fi cei fericiți, cei blânzi, cei smeriți ca și Dumnezeu, și nu se poate iubire fără smerenie, nu, nici să nu încercați, căci blândețea din smerenie se naște, și este ea apoi purtare înaltă în om.

În zi de învățătură și de îndemn sfânt peste popoare aduc pe pământ cuvântul Meu și Mi-l așez în carte și îl dau de știre de la margini la margini prin cei ce Mă împart de la izvor, iar vatra poporului român este masa Mea de praznic de cuvânt, masă la care stau și Mă scriu cuvânt pe pământ din anul 1955 și până azi și până mâine și cârmuiesc tainic și veghez între bine și rău, și am de sprijin oștirile de sfinți și de îngeri, precum este scris în Scripturi că va fi venirea Mea cu sfinții, iar numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu.

Din răsărit și din apus chem la masă de cuvânt pe cei ce cârmuiesc popoarele și le spun lor să ia de pe masa Mea și să aibă de la Dumnezeu povață și să împartă iubire și pace și să învețe pe dinafară cele zece porunci, și prin împlinirea lor să așeze ei pacea pe pământ și să-Mi facă cale să vin, că Eu de venit vin, fiindcă am de făcut biruință mare asupra lui antichrist, omul fărădelegii a tot pământul, și să-i arăt lui cine este Dumnezeu și să înțeleagă el aceasta în chip deslușit, și apoi să se lase biruit de Dumnezeul Cel adevărat în cer și pe pământ, Dumnezeul omului credincios și sfânt, Care cheamă la pocăință pe cei ce umblă fără Dumnezeu pe căile lor și în toată lucrarea lor.

Calea Mea între cer și pământ este mersul Meu, care se face cuvânt, iar cuvântul Meu este înaintemergătorul Meu, așa cum Mi-a fost acum două mii de ani Ioan Botezătorul, care s-a născut pe pământ pentru Dumnezeu și pentru oameni și Mi-a fost înaintemergător, așa cum și cei care-Mi poartă azi lucrarea cuvântului Meu peste pământ în lung și în lat Îmi sunt ucenici mărturisitori și înaintemergători cu vestea Mea, care-Mi anunță biruința, și se va așeza pe pământ la vedere taina Noului Ierusalim și neamul Meu cel nou, neamul cel creștinesc binecredincios, neam sfânt, care va crede pe Domnul, popor agonisit de Dumnezeu, precum este scris că va locui Domnul cu oamenii, cu poporul Său cel sfânt, căruia îi va șterge lacrima de pe chipul său cel nou.

Mă las cuvânt pe vatra neamului român și Mi-am pregătit urechi de auzit ca să Mă audă, așa cum odinioară grăiam cu Moise, cu proorocii, cu apostolii și cu cei cărora le-am grăit prin vreme și ei Mă auzeau, și aceasta este taina Mea în mijlocul neamului român, la care M-am sălășluit ca să cuvintez peste popoare și să cârmuiesc în taină, că e iadul pe pământ acum cu toată fața sa și cu toată lucrarea sa cea plină de păcatul cel împotriva lui Dumnezeu și-și desfășoară cu multul lucrarea sa vrăjmașă omului iubitor de păcat, dar Eu, Domnul, sunt Cel Atotputernic și vin și netezesc curățind și scuturând și măturând, și sunt Cel ce-Mi curăț aria și ar și semăn și ud și-Mi îngrijesc rodul, căci sunt Stăpânul cerului și al pământului și datu-Mi-s-a toată puterea în cer și pe pământ, ca Unul Care am biruit moartea prin răstignirea pe cruce și prin învierea Mea apoi atât de minunat, atât de măreț, numai că omul nu mai are iubire ca să creadă și ca să urmeze pe Dumnezeu, și se încumetă, bietul de el, să-Mi stea împotrivă și să nu asculte de Domnul, de Cel plin de putere. Eu însă sunt blând și smerit cu inima și dau să-i umplu omului inima de ființa Mea și să-l salvez de partea Mea și să-i gătesc lui mângâierea și să-l fac mărturisitor de Dumnezeu, iar Tatăl Meu Mă trimite cuvânt pe pământ, Mă trimite după om ca și acum două mii de ani când am venit să plătesc viața omului cu viața Mea, iar acum vin să-i amintesc lui aceasta și să-l păstoresc cu duhul mângâierii și al povețelor sfinte și să zidesc cu el raiul pe pământ, raiul lui Dumnezeu, căci omul își zidește raiul lui, de care nu are parte, fiindcă veșnice sunt numai cele zidite de Dumnezeu, și toate pentru om.

Așadar, veniți spre iubire și luați de la Domnul iubire, voi, stăpâni peste popoare, și învățați popoarele voastre taina iubirii și roadele ei, că a fost odată un împărat mare, care a spus că stăpânii de popoare trebuie să fie mamele cele mai bune pentru popoarele lor și să crească mame bune, ca să aibă popoarele iubire de mamă peste ele și creștere și veghe și pace să aibă. Eu, Domnul Iisus Hristos, am grăit vouă, stăpâni peste popoare, și numele Meu stă scris peste grăirea Mea cu voi. Amin.

Iată, în zi de sărbătoare cu sobor de sfinți pentru mărirea lui Ioan, Botezătorul Meu, am stat în sfat cu mai-marii de peste popoare și le-am dat povață de iubire ca să stingă ei cu iubirea setea de războaie, că nu ei au făcut pământul ca să-l bată atât de crud cu arme de război, ci Eu am făcut pământul, și voiesc să-l păzesc de războaie, să-l mângâi cu cuvântul Meu și să-i mulțumesc pentru toate câte dăruiește el oamenilor credincioși și necredincioși de pe el. O, nu trebuie bătut pământul, că dacă dă omul în el, dă și cerul în om, ca să vadă omul paguba pe care singur și-o face prin neiubirea și neascultarea lui de Dumnezeu, căci Tatăl Meu a trimis acum două mii de ani pe Ioan Botezătorul să-Mi vestească venirea și împărăția Mea cu oamenii și i-a povățuit el pe oameni spre ea și M-a arătat pe Mine lor, căci el pentru aceasta s-a născut și aceasta a lucrat. Mă așez cu el în cuvânt și grăim o clipă, așa cum este în cer grăirea Mea cu sfinții.

Și iată, Botezătorule al Meu, în ziua ta de serbare am grăit stăpânilor de popoare, care se încordează spre război și spre suferință peste oameni, iar Noi avem datoria să le-o luăm înainte și să le dăm veste cerească de pace și de mântuire, că numai așa am lucrat Noi când Tatăl Ne-a trimis. Amin.

— Da, Doamne, e de strigat cu strigăt prelung peste pământ și peste popoare, că eu strigam la toți să se pocăiască de rele și de păcate fel de fel, ca să stea înaintea Ta apoi toate noroadele de pe pământ, dar dacă omul nu atinge cu inima sa simțământul iubirii și al blândeții, el nu poate ajunge la pocăință, căci pocăinței îi trebuie de cale iubirea, o, Doamne, și iată, Tu, și noi, sfinții Tăi, chemăm popoarele spre duhul iubirii sfinte, cu care să Te afle pe Tine de Dumnezeu al lor și să-Ți simtă iubirea, cu care Tu stingi ura și războaiele și încordările de orice fel și aduci pacea, Doamne, și frumoși sunt pașii celor ce vestesc pacea, precum este scris!

O, Bunule Învățător, cum să facem cu oamenii și cu cârmuitorii de popoare ca să iubească ei pacea, și cu duhul păcii lucrătoare să nimicească orice dușmănie dintre semeni și dintre noroade și să aducă bucuria și armonia și împărăția Ta cu ei, Doamne? Nimic veșnic nu se poate fără de Tine, o, Doamne, și dăm această veste peste pământ că Dumnezeu trebuie să fie cu oamenii pe pământ și trebuie să-L primească ei pe Domnul și să-I dea așternut, și să zidească oamenii alături cu Domnul raiul pe pământ și mângâierea lui, căci raiul este însăși mângâierea, o, Doamne al mângâierii. Așadar, această povață o trimitem noi peste pământ, iar Tu binecuvintează împlinirea ei între oameni, că Tu, Bunule Doamne, Tu ești Cel ce poți. Amin.

— O, așa voi lucra, ucenicule iubit, căci omul strică, iar Eu repar, și împlinesc binele pe care omul nu și-l poate lucra, pentru că nu omul, ci Domnul trebuie să lucreze, precum este scris.

Amin, amin zic vouă, popoarelor de pe pământ, și vouă, cârmuitori de popoare, ridicați-vă prin lucrarea iubirii, ridicați-vă deasupra răului și împliniți înaintea Mea poruncile vieții, că nu e fericire pentru om ca și aceea a bucuriei că poate el să împlinească voia Domnului, și numai atunci va afla omul ce este pacea, căci ea este rodul iubirii.

Deschideți ca să intru Mântuitor la voi, neamuri și stăpâni de neamuri, căci veni-va vremea și a și venit să fiu cu voi pe pământ și să zidim raiul, o, fiilor, și să fie ca în cer pe pământ, iar fără Mine nu puteți nimic bun, nimic viu, nimic veșnic pentru voi. Eu iubire vă dăruiesc. Pe ea s-o împărțiți între voi.

Luptați împotriva păcatului, fiilor. El vă desparte de Dumnezeu, de fericirea voastră veșnică. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru și sunt fără de păcat. O, așa să luptați să fiți și voi. Eu sunt blând și sunt smerit cu inima. O, așa să vreți să fiți și voi.

Bucuria Mea că v-am grăit vouă este mare. V-o dau vouă toată, dar învățați s-o prețuiți, fiilor, că iată, am grăit vouă, și mare-Mi este mângâierea care-Mi vine de la grăirea Mea cu omul pe pământ!

O, pace vouă! Pace vouă! Pace vouă, și las peste voi duhul mângâierii, Duhul Meu! Amin, amin, amin.